Brăila - cultură, locuri, tradiţii si obiceiuri străvechi.
Tradiţii şi obiceiuri la greci


Grecia este ţara unde tradiţiile vechi de secole - şi chiar mai mult - au fost păstrate cu grijă, ca o importantă  parte a identităţii naţionale. De-a lungul unei istorii turbulente, marcate în special de ocupaţii străine, adesea sângeroase, "elenismul" a fost la mare preţ, o formă de rezistenţă care nu însemnă doar păstrarea limbii, ci şi a tradiţiilor, obiceiurilor, legendelor, literaturii şi artei populare. În ciuda - sau poate tocmai datorită - persecuţiilor de tot felul, identitatea culturală şi mai ales cultura populară elena s-au păstrat până astăzi. În prezent, tradiţiile elene, noi şi vechi, sunt fascinante pentru turişti şi respectate cu sfinţenie de greci.
Chiar dacă la prima vedere ţara este modernă şi cosmopolită, tinerii părând că preferă distracţia din cluburi şi localuri, aceştia nu vor ezita să danseze pe muzică grecească tradiţională, ştiu versurile cântecelor, respectă toate obiceiurile şi sărbătorile, aşa cum au făcut-o şi generaţiile dinaintea lor. În Grecia, respectul pentru valorile şi obiceiurile trecutului este esenţial. Multe dintre ele devenite legi nescrise, sunt respectate de greci. Ţara se dezvăluie ca un loc aparte, cu reguli adesea neobişnuite pentru străini, dar cu atât mai interesantă. Un fel de a trăi plin de viaţă, de bucurie, dar şi de respect faţă de ceilalţi.
Obiceiuri, tradiţii, ciudaţenii, locuri
Timpul: în Grecia timpul se scurge altfel, iar un turist va fi cu siguranţă surprins şi se va adapta destul de greu, mai ales la pauza dintre două şi cinci după amiaza, când totul pare încremenit într-o lungă siestă. Nici nu se pune problema ca această pauză să nu fie respectată, ar fi un afront la adresa Greciei însăşi. La fel de importantă este şi plimbarea de duminică, mai ales la sate, când locuitorii unei aşezări se întâlnesc şi discută. Tot legat de timp şi de cum îl înţeleg grecii este şi aspectul caselor, majoritatea nefinisate la exterior. Motivul este simplu: când va fi nevoie de o nouă cameră se continuă construcţia. Ce nevoie ar fi de finisaje ?
Cinematograful : cinematografele din Grecia, majoritatea găzduite pe perioada verii în grădini de vară, sunt în permanenţă aglomerate. Mai mult, veţi găsi aici şi baruri unde puteţi cumpăra whisky, coniac, ouzo, gustări, iar de regulă la jumătatea filmului se face o pauză, pentru a vă "aproviziona". Mai mult, aveţi voie să fumaţi în timpul filmului, aşa că nimic nu vă împiedică să vă bucuraţi de film.
Cafeaua: până în 1974, când Turcia a invadat nordul Ciprului, era prezentată şi vândută drept cafea turcească, apoi a devenit simplă cafea sau cafea grecească. O cafea grecească adevărată nu este pentru cei slabi de inimă, fiind  foarte tare şi aromată. Tinerii preferă cafe frappe, în timp ce în sate cafeneaua - kafenion - este locul de întâlnire şi discuţii, centrul social al aşezării. Aici bărbaţii beau cafea, fumează şi joacă Tavli - table - un adevarat sport naţional. Până la începutul anilor '80, în fiecare aşezare, cât de neînsemnată, erau cel puţin două cafenele, fiecare decorată pentru a arăta orientarea politică a patronului, pentru ca muşterii să ştie unde să nu intre.
Masa în oraş: să nu va gîndiţi că în Grecia veţi găsi pe cineva mâncând singur, pe fugă, la o masă. Aşa ceva este de neconceput. Masa este cel mai bun prilej de socializare şi dureaza ore bune, în care convivii savurează specialitaţiile tradiţionale şi se aştern la poveşti. Cum o cină târzie începe de la orele nouă şi se prelungeşte târziu în noapte, restaurantele şi localurile sunt mai mereu aglomerate. Se plăteşte întotdeauna cash, niciodată cu carte de credit sau cecuri, şi veţi avea adesea surpriza de a vedea cum grecii nu ezită să plăteasca şi pentru alţii, un dar tradiţional.
Traficul : pentru a rezolva problemele de trafic, administraţia elenă a ajuns cu câţiva ani în urmă la un sistem, în care maşinile cu număr par circulă în anumite zile, cele cu numere impare în alte zile. Din păcate, mulţi greci şi mai ales atenieni au recurs la o stratagemă, cumpărând o a doua maşină, putând astfel circula toata saptămâna. Intenţia contează. Este de mare ajutor şi metroul din Atena, a cărui construcţie a durat totuşi nepermis de mult.
Despre norocul de a te fi născut femeie : în Grecia fetele sunt norocoase, pentru ca tradiţia cere ca familia să cumpere sau să construiască o casă pentru fiecare fata. Nu şi pentru băieţii familiei, este treaba lor să se căsătorească mai târziu cu o fată cu casă. Adesea însă fata va moşteni locuinţa părinţilor sau a bunicilor.
Spargerea farfuriilor: clar, grecilor le place să spargă ba una, ba alta, mai ales la petreceri. Când frumoase fete încep să danseze zeibekiko ori hasapiko, în jurul lor zboară paharele şi farfuriile, multe foarte valoroase, care se prefac în ţăndări. Pare excesiv, periculos ?
În anii '30 comesenii obişnuiau să arunce la picioarele dansatoarelor, în semn de respect şi bărbăţie, cu cuţite. Din fericire, cum fetele erau adesea rănite, s-a renunţat şi s-a trecut la farfurii. Mai zgomotoase, fac mai multă mizerie, dar sunt mai puţin periculoase. Sunt însă şi pe placul poftei de viaţa a grecilor.
Credinţe ciudate : superstiţiile mai mult sau mai putin înrudite cu influenţa credinţei ortodoxe s-au păstrat de la o  generaţie la alta, şi multe se pot întâlni în tot spaţiul balcanic. De exemplu, când o familie se mută într-o casă nouă preotul trebuie să vină pentru sfeştanie. În Grecia, ziua tradiţională plină de ghinion este marţi 13, nu vineri 13, pentru că într-o marţi 13 Constantinopole a fost cucerit de turci, inamicii tradiţionali ai grecilor.
Periptera : chioşcuri stradale, foarte utile când sunteţi pe fugă, cu mărfuri de toate felurile, de la băuturi reci la hărţi, ziare, brelocuri, îngheţată, mărunţişuri. În Grecia se găsesc peste 46.000 de chioşcuri.
Specific greceşti :
KAFENION (cafeneaua) - frecventată aproape exclusiv de bărbaţi, potrivit tradiţiei, este prin excelenţă o "instituţie" elenă. În trecut astfel de localuri se găseau pretutindeni în oraşele mari, în sate fiind uşor de găsit în centru, chiar lânga piaţă. Chiar dacă în epoca modernă multe s-au închis, altele pierzându-şi clienţii, cafeneaua rămâne locul unde bărbaţii se întâlnesc, dacă se poate în fiecare zi, pentru a discuta despre recoltă, despre politică, despre ce se mai întâmplă prin Grecia, despre mici bucurii şi drame personale. Practic, orice poate deveni subiect de conversaţie. Se discută, se ţipă, se fumează, se bea cafea, prietenii se contrazic, duşmanii ajung să se împace, este locul unde vedeţi adevărata viaţă grecească. Dar cafeneaua nu este locul certurilor, pentru că vă puteţi savura cafeaua şi pipa ori ţigara în linişte, fără ca cineva să vă deranjeze. Se bea cafea, apă rece, vin sau uzo, foarte rar se manâncă şi nişte alune sărate. La kafenion mobilierul este simplu, rustic, dar în acelaşi timp aminteşte de trecutul Greciei, atmosfera unui astfel de local nefiind afectată de schimbări. O cafenea clasică a reuşit să îşi păstreze rolul în viaţa comunităţii, în ciuda schimbărilor moderniste. Dacă în marile oraşe cafenelele adună acum şi femei, alături de bărbaţi, mulţi conservatori din sate sunt revoltaţi de o asemenea stare de fapt. Pentru ca aici kafenion este grecesc, este primitor, dar mai ales este un loc destinat exclusiv barbaţilor şi discuţiilor lor.
TAVLI (tablele) : dacă în alte ţări tablele sunt doar un joc, în Grecia sunt în egală măsură un sport naţional şi o tradiţie. Statutul acestui joc în societatea şi istoria elenă este similar celui deţinut în lumea arabă. Termenul de "tavli" este derivat din grecescul "tavla", însemnând chiar tavă sau scândură. Regulile sunt în mare aceleaşi, dar în Grecia acest joc ce amesteca norocul şi strategia cu un vârf de cuţit de tactica psihologică poate fi jucat în trei feluri. Portes (uşile) se joacă în mare după regulile cunoscute pentru toţi. Dar mai exista şi plakoto (de la elenul plakono, a acoperi) şi fevga (aleargă sau repede), fiecare cu admiratorii şi maeştrii săi. Partidele se pot prelungi cu orele, fiecare jucător are susţinătorii săi, şi adesea pariurile şi orgoliile ating cote impresionante.
KOMPOLOI (şiraguri de mărgele)
Le veţi vedea foarte des în Grecia, mai ales în mâinile bărbaţilor, dar nu le confundaţi cu mătăniile. Kompoloi au ajuns în Grecia din Orient, fiind mai mult o jucărie, ajutând la relaxare. Regula este ca numărul mărgelelor să fie mereu impar. Dar kompoloi sunt mai mult decât o simplă jucărie, ajungând să simbolizeze pentru mulţi specificul zonei, să se identifice cu ceea ce este Grecia astăzi, să exprime mai bine ca orice alt suvenir specificul ţării. Unii spun chiar că forma rotundă a şiragului este o trimitere la infinit, la eterna reîntoarcere.
PERIPTERON (chioşcul)
Se spune despre peripteron - chioşcul pe care îl veţi găsi peste tot în Grecia, că este un supermarket în miniatură, unde sunt mici şansele să nu găseşti ceea ce căutai, cât timp este vorba de ceva suficient de mic pentru a încăpea acolo. Fie că sunt situate pe o stradă aglomerată şi zgomotoasă, fie într-un colţ liniştit al oraşului, periptera  nu duc lipsă de clienţi, deşi sunt mici "colibe", cu un acoperiş, un scaun şi mărfuri de toate felurile. Dar nici un oraş sau sat din Grecia nu ar fi complet fără măcar un peripteron, unde veţi găsi dulciuri, băuturi, îngheţată, suveniruri, ţigări, baterii, jucării, ziare, cuţite, cam orice marfă măruntă, toate aparent amestecate între ele atât de bine încât doar vânzatorul ştie de unde să le ia. Foarte utile şi populare, periptera sunt căutate şi de turiştii curioşi.
 

Brăila - cultură, locuri, tradiţii şi obiceiuri străvechi.