Brăila - cultură, locuri, tradiţii si obiceiuri străvechi.
Biserica Greacă


Biserica  Greacă "Buna Vestire"
 In 1863, luna februarie, 311 cetăţeni greci din oraşul Brăila,  animaţi de sentimente creştineşti, s-au întâlnit în aşezământul lui "loan Ralis" şi au pus bazele Comunităţii Elene, având ca prim obiectiv ridicarea unei biserici în care să se oficieze în limba greacă, slujbe pentru membrii coloniei greceşti şi pentru navigatorii celor aproximativ 800 de corăbii ce soseau anual în portul Brăila.

Biserica  Greacă“Buna Vestire” din Municipiul Brăila a fost construită la iniţiativa comunităţii greceşti care a  cerut şi primit de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 26 februarie 1863, aprobarea  de a ridica din fonduri proprii o biserică.

Piatra de temelie s-a pus în acelaşi an, pe 8 septembrie, construcţia executându-se după planurile arhitectului Avraam Ioanidis din Brussa, pe terenul cumpărat de la familia Gheorghe şi Paraschiva Beldiceanu. Finalizarea lucrărilor s-a facut în 1872, iar sfinţirea bisericii pe data de 29 octombrie al aceluiaşi an. La data finalizării lăcaşului de cult era o biserică de mari dimensiuni, egalând ca marime biserica Mitropoliei Atenei.
 Arhitectul bisericii a reuşit să creeze o construcţie unică şi deosebită cu meşteri italieni, în care domină elemente antice elene, gotice si renascentiste, combinate într-o combinaţie omogenă a stilului neoclasic, caracteristică de altfel secolului al XIX-lea.

Biserica a fost construită după modelul bazilicii bizantine cu pronaos dreptunghiular şi naos în formă de cruce cu braţe egale, cu două turle, dimensiuni interioare 21 x 43 m cu absida Sfantului Altar. Tâmpla bisericii a fost lucrată în stil neoclasic de către meşterii constantinopolitani şi este de culoare albă cu decoraţii aurite în basorelief. Intrarea în biserică se face printr-un portic etajat, pe care se sprijină turnul clopotniţă.

Interiorul bisericii a fost decorat, între anii 1871 şi 1872, de pictorul italian Fernando Iacevoli (capiteluri, frize, arhitrave), de ucenicul său Gioachimo Brolca (placarea cu marmură a coloanelor) şi de Rolf Schumann (amvonul şi pardoseala).

Pictura lăcaşului de cult a fost făcută în trei etape:
  1. Sfinţii Apostoli - dintre firidele cupolei centrale - cu cei patru Sfinți Evanghelişti, în anul 1880, de către Gheorghe Tătărescu;
  2. Sfântul Altar, Arcada cea mare dinspre Răsărit şi Arcadele mari din Nord şi Sud sunt executate de pictorul grec C. Liochis, între anii 1900 şi  1902;
  3.  Partea finală a Naosului este executată de pictorul Belizarie, între anii 1945 şi 1946.
  Catapeteasma este lucrată în foiţă de aur de meşteri din Constantinopol.  Picturile cele mari de pe Catapeteasma au fost executate de:
  Pictorul Matache Orăşeanu - 26 bucaţi, între 1876 şi 1884;
  Pictorul loan Albescu - 1 bucată, în anul 1913;
  Pictorul V. Robea - 3 bucăţi, în 1914.

Atât la interior, cât şi la exterior, au fost folosite elemente împrumutate din mai multe stiluri, imprimând bisericii un aspect eclectic: coloanele corintice sunt grupate după principii baroce, pilaştrii renaşcentisti susțin pinioane gotice, ferestrele se arcuiesc fie semicircular, fie sub formă de ogivă, în timp ce profile treptate sau în volută conturează terminaţia celor patru faţade. La interior surprinde planul bazilical al naosului, prezenţa tribunelor suspendate care înconjoară pe trei laturi zidurile, amvonul în consolă fixat pe unul din stâlpii ce susţin arcadele semicirculare de la baza cupolei.

Deosebită este forma armăturii iconostasului, asemanatoare compoziţional cu faţada templelor antice.

Referitor la partea arhitectonică, menţionăm următoarele:
         1. Intrarea principală a bisericii este compusă dintr-un pridvor susţinând un balcon cu patru coloane (stâlpi) de marmură albă, balconul fiind tot din marmură, care la rândul său susţine patru stâlpi - cupola, cu orologiul bisericii.
        2. Susţinerea bisericii se bazează pe un număr de 12 coloane din care 8 susţin biserica propriu - zis, iar 4 dreptunghiulare cu margini semirotunde susţin cupola centrală.
       3. Biserica are o lungime de 43,40 m si 21,55 m lăţime, fiind una dintre cele mai mari biserici ortodoxe reprezentative din cuprinsul creştin al regiunii balcanice.
       4. La intrarea în biserică - primul candelabru este din cristal de Murano, ce se prelungeşte cu trei candelabre din cristal de Boemia la care se adaugă două mai mici, dispuse în lateral, dreapta respectiv stânga, luînd forma unei cruci.
         5. Biserica are trei Sfinte Altare, cel central având hramul Bunei Vestiri, cel din dreapta fiind închinat Sfântului Nicolae iar cel din stânga, sub care se află şi izvorul tămăduitor, având ca sfânt ocrotitor pe Sfântul Gherasim.  

IzvorImportanţa spirituală a Sfântului Lăcaş, se materializează în existența în partea stângă a Sfântului Altar, cu intrarea din curte, a unui izvor care a apărut ca o minune a Maicii Domnului şi a fost descoperit cu ocazia săpăturilor fundaţiei; a fost captat într-o fântână cu adâncimea de 16 m şi este deschis credincioşilor de fiecare dată cu ocazia sărbatorii “Izvorul Tămăduirii” constituindu-se într-un prilej de pelerinaj pentru creştinii din ţară dar şi din afara ţării.

Brăila - cultură, locuri, tradiţii şi obiceiuri străvechi.