Brăila - cultură, locuri, tradiţii si obiceiuri străvechi.
Insula Mică a Brăilei


Insula MicaUna dintre cele mai importante zone agricole ale României este Balta Brăilei. Cuprinsă între cele doua braţe ale Dunării, Dunărea navigabilă ( braţul Cremenea) la vest şi Dunărea Veche (braţul Măcin) la est, a reprezentat una dintre cele mai importante unităţi hidrologice din lunca Dunării. Cu o lungime totală de aproximativ 60 km şi o lăţime de 23 km, Balta Brăilei însuma 99 mii ha. Daca la această suprafaţă se adaugă şi lunca inundabilă exterioară, atunci întreaga suprafaţă se ridică la peste 153mii ha.
  Amenajările dintre anii 1964 - 1970 ce s-au efectuat asupra Bălţii Brăilei prin desecarea, îndiguirea acesteia şi dirijarea terenurilor spre folosinţă în agricutură (Insula Mare a Brăilei), au modificat radical atât relieful cât şi microclimatul local.
    Insula micaÎntreaga zonă cuprinsă între Giurgeni şi Brăila, ramasă în regim liber de inundaţie după îndiguirea Bălţii Brăilei, poartă denumirea de "Bălţile Mici ale Brăilei".În anul 2000, zona a fost desemnată ca Parc Natural, purtând denumirea de Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Un an mai târziu Balta Brăilei a fost declarată zonă umedă de importanţă internaţională, prin includerea în lista siturilor protejate de Convenţia de la Ramsar. Ea cuprinde 7 insule, ordinea lor fiind considerată din amonte spre aval (Insula Vărsătura, Insula Chiciu, Insula Mică a Brăilei, Insula Orbului, Insula Calia, Insula Fundu Mare, Insula Harapu).
    La o aruncătură de băţ de oraş, sunt salbe de insule, ostroave, gârle, iezere sau lacuri. La câţiva kilometri de zgomotul infernal, e linişte, vegetaţie luxuriantă, păduri de salcâmi şi întinderi mari de nuferi care se deschid la un strop de soare. Şi păsări, multe păsări. Aici se afla şi Insula Mică a Brăilei.
    Insula Mică este situată în aval de Podul Giurgeni – Vadu Oii, unde Dunărea se desparte în două braţe: braţul Vâlciu la est, ce o desparte de Insula Mare a Brăilei prin dig, punct trecere Gropeni – de la km. 37 pe dig – către amonte până la întâlnirea cu braţul Dunărea Veche, punctul Măgureni – km. 93.
La sud – trecătoarea Giurgeni – Vadu Oii, Dunărea navigabilă către aval de la km. 237 la km. 232.
La vest – Dunărea Navigabilă către aval, de la km. 232 până la km. 216 braţul Pasca, apoi Dunărea navigabilă de la km. 209 la km. 208.
La nord – trecătoarea Gropeni, se traversează Insula Mică de la km. 209 pe Dunărea navigabilă până la braţul Vâlciu în dreptul km. 28 de pe digul Insulei Mari.
În curprinsul acestor limite s-au format trei ostroave :
•    Ostrovul Vărsătura, întins pe o suprafaţă de 1227 ha, cuprins între canalul Manuşoaia şi Dunărea navigabilă, de la km. 236 la km. 228;
•    Ostrovul Crăcănel, cu suprafaţa de 900 ha, cuprins între canalul Cremenea şi Dunărea navigabilă, de la km. 225 la km. 217;
•    Ostrovul Orbul, cu suprafaţa de 311 ha, cuprins între canalul Pasca şi Dunarea navigabilă, de la km. 216 la km. 209.
    Din punct de vedere al activităţii turistice, prezintă un interes deosebit partea din aval a insulei, zona Popa, şi jumătatea din amonte a Insulei Mici, zona de protecţie specială Egreta.
    Suprafaţa totală a aceastei arii protejate este de 17529 ha. Conform evaluărilor realizate, suprafaţa Parcului Natural Balta Mică a Brăilei este de 21.074 ha (inclusiv braţele Dunării), în diverse forme de proprietate.
    Urmare a eforturilor făcute de specialişti şi, mai ales de Fundaţia Naturalistă « Academician Al. Borza », Insula Mică a Brăilei a fost declarată « Rezervaţie mixtă zoologică şi botanică » prin Hotărârea nr. 20 din 29 septembrie 1994 a Consiliului Judeţean Brăila. Prin Hotărârea adoptată, se reglementează aspectele privind perimetrul protejat, importanţa ecologică pe care o implică regimul de protecţie, precum şi regulamentul de administrare.
   Insula Mica În zonă au fost identificate circa 150 de specii de plante. Vegetaţia forestieră, întalnită atât în habitatele terestre, cât şi în cele acvatice, este cea care dă notă distinctivă a peisajului din parc. Pădurile ocupa aproximativ 60% din suprafaţa protejată (predomină salcia albă şi salcia fragedă).   
Poziţia geostrategică a României, ca principal punct de interferenţă a căilor de migraţie a păsărilor, conferă unicitate ţării noastre şi implicit Insulei Mici a Brăilei.
    Este un ultim vestigiu dintr-un mare ecosistem acvatic natural, de origine cuaternară, format în urma încleştării dintre Dunăre şi mare.
    Reprezintă „poarta de intrare” a Deltei Dunării, un adevărat filtru pentru pesticidele şi aluviunile aduse de fluviu din tot bazinul european, beneficiind încă de mecanisme de autoreglare naturale.
    Este singurul loc din zona inundabilă a Dunării de Jos supus natural dinamicii apelor Dunării şi care permite schimbul dintre apele mari şi apele joase, esenţial pentru o desfăşurare naturală a funcţiilor ecologice.
    Bogăţia în peisaje şi specii de plante şi animale, foarte asemănătoare cu cele din Delta Dunării, reprezintă un capitol natural a cărei valorificare prin turism ecologic ar reprezenta alternativa viabilă de dezvoltare şi exploatare durabilă a bunurilor şi serviciilor oferite de zona protejată - Insula Mică a Brăilei.
    insula micaLiniştea care domneşte peste acest ţinut este tulburată doar de zborul egretelor sau de ţipetele cormoranilor lacomi de peşte. Peste 200 de specii de păsări îşi împart un tărâm de poveste. Vulturul codalb este cea mai mare specie de acvilă din Europa şi a patra ca mărime din lume.
    O parte din raţiunile pentru care considerăm că se poate exploata turistic, în special în grupuri organizate, acest colţ de natură, sunt următoarele:
•    Insula Mică a Brăilei constituie o replică autentică a  „Deltei Dunării” prin tot ceea ce conţine şi oferă: mediu lacustru, vegetaţie, faună acvatică şi de uscat, peisaje unice în România şi Europa;
•    Distanţele relativ mici faţă de centrele urbane mari;
•    130 km faţă de capitala României-Bucureşti;
•    100 km faţă de Litoralul Mării Negre;
•    Între 20 şi 60 km faţă de municipiul Brăila;
•    Existenţa unor căi de acces modernizate până la localităţile din imediata apropiere, pe malul stâng al Dunării.
    Balta nu poate fi comparată cu nici un colţ de grădină, unde omul s-a întrecut pe sine. Aici, natura şi-a ales culorile cele mai frumoase, discrete, plante cu parfum suav, într-o ordine legată de legile apei care le ţin in viaţă.

Brăila - cultură, locuri, tradiţii şi obiceiuri străvechi.