Brăila - cultură, locuri, tradiţii si obiceiuri străvechi.
Dunărea


DunareaDupă fluviul Volga, Dunărea este al doilea ca mărime din Europa şi cel mai important din punct de vedere economic. Pământul românesc este udat de fluviu pe o lungime de 1075 km, adică 38% din lungimea totală a fluviului, şi implicit şi malurile oraşului Brăila. La Brăila Dunărea are un debit mediu de 3400 mc/s, fiind sursa de alimentare cu apă a oraşului dar şi de irigare a zonelor agricole învecinate.
  Dunărea a fost catalizatorul urbei brăilene, mai întâi pentru zona malului înalt unde s-a construit cetatea, mai apoi ca port. Dunărea a apărat Brăila de invadatorii dinspre sud-est, în delungul istoriei, dar a şi oprit negustorii în drumul lor. Odată cu liberalizarea traficului naval pe Dunăre, după pacea ruso-turcă din 1828, Băila devine alături de Galaţi, port franco, şi va cunoaşte o dezvoltare fără precedent datorită dezvoltării comerţului, fiind loc de plecare a mărfurilor româneşti dar şi de intrare a celor străine. Corabiile şi mai apoi navele, au adus la Brăila diferite neamuri, care au dat oraşului un aer cosmopolit şi fermecător.
   Portul-Brăila,  mai păstrează şi astăzi vechi silozuri (1888-1889) ridicate după planurile inginerului român Anghel Saligny şi la care s-au folosit, pentru prima oară în lume, prefabricate de beton armat.
   Una  dintre cele mai importante zone agricole ale României este Balta Brăilei. Cuprinsă  între cele doua braţe ale Dunării, Dunărea navigabilă (braţul Cremenea) la vest si Dunărea Veche (braţul Măcin) la est, a reprezentat una dintre cele mai importante unităţi hidrologice din lunca Dunării. Cu o lungime totală de aproximativ 60 km şi o lăţime de 23 km, Balta Brăilei însuma 99 mii ha. Dacă la această suprafaţă se adaugă şi lunca inundabilă exterioară, atunci întreaga suprafaţă se ridică la peste 153 mii ha.
   DunareaAmenajările dintre anii 1964-1970 ce s-au efectuat asupra Bălţii Brăilei prin desecarea, îndiguirea acesteia şi dirijarea terenurilor spre folosinţa în agricutură (Insula Mare a Brăilei), au modificat radical atât relieful cât şi microclimatul local.
   Întreaga zonă cuprinsă între Giurgeni şi Brăila, rămasă în regim liber de inundaţie după îndiguirea Bălţii Brăilei, poartă denumirea de "Bălţile Mici ale Brăilei". În anul 2000, zona a fost desemnată ca Parc Natural, purtând denumirea de Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Un an mai târziu Balta Brăilei a fost declarată -  zonă umedă de importanţă internaţională, prin includerea în lista siturilor protejate de Convenţia de la Ramsar. Ea cuprinde 7 insule, ordinea lor fiind considerată din amonte spre aval (Insula Vărsătura, Insula Chiciu, Insula Mică a Brăilei, Insula Orbului, Insula Calia, Insula Fundu Mare, Insula Harapu).
 

Brăila - cultură, locuri, tradiţii şi obiceiuri străvechi.