Brăila - cultură, locuri, tradiţii si obiceiuri străvechi.
Descrierea activităţilor


Derularea evenimentului

Ziua 1 – Primirea şi cazarea invitaţilor

Ziua 2  - Prima provocare conturată este aceea de a realiza un traseu turistic al bisercilor din municipiul Brăila, cunoscut fiind faptul că orice persoană venită din ţară sau din străinătate ştie că oraşul de la Dunăre găzduieşte singura Mitropolie a Ruşilor Lipoveni din Europa, fiind poleită cu aur şi păstrând numeroase icoane vechi de sute de ani;
Apoi Biserica Greacă construită în urmă cu aproape 150 de ani cu vitralii valoroase şi fresce realizate de Gheorghe Tătărescu la care în fiecare an vin mii de pelerini pentru ca să ia apa făcătoare de minuni de la izvorul aflat sub altar, despre care toată lumea spune că are puteri tămăduitoare;
 Urmează Biserica Sfinţii Arhangheli „Mihail şi Gavril”, fostă moschee (sec. XVII), cea mai veche dintre bisericile existente în raza oraşului şi, totodată, singura mărturie istorică a împrejurărilor în care, în urma razboiului ruso-turc din anii 1828-1829 şi a păcii de la Adrianopol (1829), oraşul şi teritoriul din jurul oraşului organizate ca raia turcească au reintrat în componenţa Principatului Ţării Româneşti, în prezent fiind una din putinele biserici din România care nu are turle;
 Biserica Sfântul Nicolae realizată într-un stil de inspiratie renascentistă italiană, sfinţită de către P.S. Melhisedec, Episcopul Dunării de Jos, este una dintre cele mai frumoase biserici din România;
 Mitropolia Ruşilor Lipoveni, singura Metropolie de rit vechi din Europa situată în cartierul Pisc (Rusii lipoveni se pot lauda că pe parcursul celor 300 de ani, de când sunt prezenţi la Brăila, au reusit să-şi păstreze tradiţiile şi s-au integrat în comunitatea brăileană fără probleme). Traseul continuă cu Parohia Romano – Catolică “Adormirea Maicii Domnului” construitã în anul 1855 în stil romanic, Biserica Evanghelică (1905 – 1906, uninavată, cu volumetrie specifică clădirilor de cult occidentale de inspiraţie neogotică, puternic marcată de prezenţa unui turn pe latura de acces principal), Biserica bulgară “Înălţarea Domnului”  – realizată într-un stil academist ce integreză elemente spaţiale de provenienţă bizantină, romanică, neoclasică şi neobarocă (Construită între anii 1868 – 1882, poate fi considerată o “bazilică cu turlă şi două turnuri”, fiind în posesia unei valoroase colecţii de icoane pe lemn ce datează din secolul trecut), Templul Coral al Comunităţii Evreieşti din Brăila, Biserica  Armenească construită în anul  1871, păstrând stilul academist ce integrează elemente spaţiale de factură bizantină, neoclasică şi neobarocă.
Ziua 3 - Cum şi clădirile construite de-a lungul străzii Mihai Eminescu, fostă Regală,  constituie adevărate monumente istorice, puse în valoare cu un iluminat corespunzător pot reclădi imaginea Brăilei de altă dată.  O seară de Gală … ne va reaminti de locul în care se stabilea preţul grâului în Europa sau de oraşul vestit pentru mâncărurile deosebite şi fetele frumoase şi generoase ale „Elvirei”. Şi nu doar atât, frumuseţea clădirilor construite în urmă cu câteva sute de ani îl poate determina pe fiecare turist român sau străin să refacă la pas Braila de altadata, cu locurile în care au trăit mari personalităţi precum Hariclea Darclée, Panait Istrati, Nae Ionescu, Mihail Sebastian sau Ana Aslan. Pe strada Mihai Eminescu (fostă Regală) turiştii descoperă ornamente cu numeroase elemente geometrice şi florale, cu frontoane şi statuete caracteristice barocului târziu şi neoclasicismului, realizate în forme extrem de plăcute, care îl îndeamnă la o indelungă şi vie contemplare.
Gradină Publică reprezintă o adevarată oază de vegetaţie, cu un ceas floral unic în ţară, Casa Memorială a lui „Panait Istrati”, Muzeul de Etnografie şi cu cea mai veche construcţie "Castelul de apă" - păstrează urmele cetăţii din secolul XIV şi reprezintă o mărturie clară a unor vremuri în care brailenii admirau de pe platforma sa rotitoare panorama întregului oraş. Ţinând cont de faptul ca această clădire este construită pe cel mai înalt punct din oraş, Castelul de Apă va beneficia de amplasare, în partea de sus, a două telescoape pentru ca fiecare turist să poată admira Centrul Istoric, Dunărea, Insula Mare a Brăilei Munţii Măcinului şi chiar oraşul Galaţi.
Ziua 4 - Un alt punct central al proiectului îl constituie etalarea costumelor tradiţionale a românilor sau grupurilor etnice din Brăila, fie că este vorba de turci, armeni, lipoveni, greci ori  bulgari. Cum muzica şi dansurile tradiţionale ale fiecărora fac casă bună cu prezentarea produselor culinare tradiţionale, proiectul turistic îşi propune ca turisţii să se îndrăgostească de bucatele gătite brăileni şi ceilalţi conlocuitori. Ceea ce se numeşte în mod obişnuit "bucătărie a unui popor" se referă mai degrabă la unele trăsături specifice, ieşite în evidenţă mai ales la mesele festive şi mai puţin la procentul alimentelor din hrana cotidiană. În mâncărurile tradiţionale româneşti găsim legumele şi verdeţurile, carne şi slanină de porc şi mai rar peşte, ouă şi carne de oaie sau de vită. Ca preparate cu specific local sunt renumite sarmalele în foi de viţă sau de varză, ciorba de peşte, fasole bătută, ardei umpluţi cu carne şi orez, perişoare, mămăligă cu brânză, murături, piftiile de porc, mititeii şi ciorba de burtă. Bucătăria rusească înseamnă, printre altele, o măncare abundentă şi consistentă, cu un bogat sortiment de gustări picante. Varza, ceapa şi colţunaşii sunt la mare cinste. Bulgarii pricepuţi cultivatori de zarzavaturi şi de fructe, dar şi crescători de vite, consumă mult lapte acru, multă fasole, roşii şi ardei gras. Bucătăria orientală este multiculinară, cu o folosire diferenţiată a mirodeniilor. Ceapa, usturoiul, prazul, orezul, fasolea, bobul şi lintea sunt foarte apreciate pentru că se pot păstra mai mult timp la climă uscată. Carnea preferată este cea de pasăre, de oaie sau de berbec. Pentru armeni „supa de urechiuşe”, o supă cu un fel de găluşte umplute cu carne de vită şi cu tradiţionalul pilaf cu carne de vită constituie puncte de atracţie culinară. Desfătare culinară – acesta constituie un alt punct de atracţie pentru turiştii veniţi din ţară sau din străinătate.
Şi cum cel mai bun loc de prezentare a tradiţiilor culinare şi a costumelor populare tradiţionale rămâne Faleza Dunării, timp de cinci zile reprezentanţii comunităţilor de minorităţi vor avea ocazia să-şi prezinte, în incinta a trei două corturi a câte 350 mp fiecare, tradiţiile culinare şi costumele populare ce îi identifică. 
Ziua 5 - Dunărea a reprezentat pentru locuitorii Brăilei, fie că a fost vorba de români sau minorităţi, nu doar sursă de hrană, ci şi loc de relaxare. O  plimbare pe Dunăre, în Insula Mare a Brăilei ce „găzduieşte” Lacul Blasova (numit “Dunarea Veche” sau “Potcoava”, localizat in Insula Mare a Brailei (estul Baltii Brailei), la 26 km de mun. Braila si la 1 km vest de Dunarea Veche, pe celalalt mal aflandu-se comuna Turtucoaia din Dobrogea, este lac de meandru format prin inchiderea meandrelor bratului Dunarii cu depuneri aluvionare, suprafata = 400 ha) sau în Insula Mică a Brăilei (Balta Mică a Brăilei se află la doar patru kilometri de oraş şi se întinde pe 160 de km pătraţi, jumătate fiind numai apă. Cu vaporul sau şalupa, călătorul ajunge în inima naturii în doar câteva minute. Liniştea care domneşte peste acest ţinut este tulburată doar de zborul egretelor sau de ţipetele cormoranilor lacomi de peşte. Peste 200 de specii de păsări îşi împart un tărâm de poveste. Vulturul codalb este cea mai mare specie de acvilă din Europa şi a patra ca mărime din lume. În Balta Mică a Brăilei au fost găsite trei cuiburi ale vulturului codalb, însă puţini au fost cei care au văzut păsările de aproape. Turiştii ascultă cu nesaţ şi legenda lui Terente, celebrul bandit care a trăit în zona Brăilei. Amant focos şi extrem de viril, se spune că Terente a iubit sute de femei. Dar a avut şi alte păcate. A omorât oameni, a scăpat de două ori din puşcărie, prăda vasele pline de mărfuri care veneau pe Dunăre şi ani, de-a rândul, când se ascundea oamenii legii, fugea în Balta Mică a Brăilei. În Balta Mică sunt şapte trasee marcate. Pentru că aria este protejată, în fiecare zi pot veni doar 25 de turişti în acest colţişor de deltă).  
Această subactivitate va avea valoarea estimată de 20.000,00 lei, şi se va desfăşura în luna a 8-a de la semnarea contractului de finantare .
    Pe parcursul celor cinci zile,in fiecare seara, pe scena de pe Faleza Dunarii vor avea loc spectacole traditionale romanesti si ale minoritatilor din Braila
 
 

Brăila - cultură, locuri, tradiţii şi obiceiuri străvechi.